„Poziționarea”: ce știe deja omul care primește mesajul?

Poziționarea: ce știe deja omul care primește mesajul? – machetă cu coperta ediției în română

Ai pregătit o prezentare atentă. Ai enumerat avantajele produsului, ai explicat cât ai muncit la el și ai adăugat câteva adjective convingătoare. Celălalt ascultă, apoi întreabă: „Cu ce seamănă, mai exact?”. În mintea ta, produsul era deja foarte clar. În mintea lui, încă nu avea un loc.

Acest decalaj este un bun punct de intrare în „Poziționarea. Lupta pentru un loc în mintea ta” de Al Ries și Jack Trout. Autorii ne cer să privim comunicarea dinspre omul care primește mesajul: ce știe deja, cu ce compară și ce ar putea reține după ce discuția se încheie?

Prezentarea completă și mesajul care rămâne

În primele capitole, Ries și Trout descriu o societate aglomerată de mesaje. Răspunsul lor este selecția: cel care comunică are de ales ce merită adus în prim-plan, nu doar de adunat cât mai multe informații despre produs.

Această idee schimbă felul în care citim o pagină de prezentare. O afirmație poate fi adevărată și totuși să nu ajute cititorul să înțeleagă rapid oferta. „Calitate, experiență, pasiune” sunt cuvinte pe care numeroase firme le pot folosi. Ele nu ne spun încă pentru cine este serviciul și în ce situație devine relevant.

Simplificarea are însă o limită importantă. Putem ordona informația fără să eliminăm condițiile necesare unei alegeri corecte. O explicație scurtă poate deschide conversația; detaliile despre produs, costuri și limite trebuie să rămână accesibile. Claritatea nu justifică o promisiune incompletă.

Scările pe care le avem deja în minte

Într-unul dintre cele mai cunoscute pasaje, autorii propun imaginea unor scări. Fiecare reprezintă o categorie de produse, iar pe trepte se află nume de branduri. Este o metaforă pentru felul în care oamenii pot organiza ceea ce cunosc, nu o hartă literală a creierului.

Un brand nou întâlnește astfel o ordine existentă. Nu vorbește într-un spațiu gol. Publicul poate avea deja un nume familiar, o soluție preferată sau o idee despre ceea ce ar trebui să facă un produs din categoria respectivă.

De aici vine întrebarea practică a cărții: cu ce reper va fi comparată oferta? Uneori, un termen simplu din lumea cititorului explică mai bine decât o descriere inventată în interiorul companiei. Autorii folosesc inclusiv expresia istorică „trăsură fără cai” pentru a ilustra legătura dintre un lucru nou și unul deja cunoscut.

Avis: locul al doilea ca punct de pornire

Exemplul Avis arată cum funcționează această relație. În relatarea cărții, compania își recunoaște poziția secundă față de Hertz și o leagă de ideea unui efort mai mare pentru client. Mesajul pornește de la un raport pe care publicul îl poate înțelege.

Ries și Trout insistă că explicația lor nu se reduce la hărnicie. Îi interesează faptul că Avis se așază în relație cu liderul, în loc să declare pur și simplu că este cea mai bună. Este interpretarea strategică oferită de autori; succesul unei companii nu poate fi atribuit unui singur slogan doar pe baza acestei povești.

Capitolul urmărește și riscul abandonării acelei poziții. Când mesajul se mută către ambiția de a ajunge lider, autorii consideră că firma vorbește despre propria dorință, pierzând reperul care îi făcea comunicarea distinctă. Întrebarea pentru cititor este ce diferență există între obiectivul intern și motivul pentru care clientul ar alege oferta.

7-Up și puterea unei comparații cunoscute

Un alt caz este campania care prezenta 7-Up ca alternativă la cola. Pentru Ries și Trout, forța ideii venea din folosirea unei categorii deja prezente în mintea consumatorului. Produsul primea un loc recognoscibil prin raportare la ceva familiar.

Asta nu înseamnă că orice prezentare trebuie construită împotriva unui concurent. Exemplul invită mai degrabă la observarea vocabularului publicului. Dacă explicăm un serviciu nou, putem întreba ce folosește deja persoana pentru aceeași nevoie și ce anume se schimbă în experiența propusă.

Un exercițiu de lectură ar fi să scriem două descrieri ale aceleiași oferte: una folosind numai termenii companiei, alta pornind de la situația clientului. Apoi să cerem cuiva să le reformuleze. Diferența dintre ce am intenționat și ce a înțeles ne poate arăta unde explicația trebuie lucrată.

O carte clasică, citită cu atenție la context

Potrivit cronologiei RIES, seria de articole despre poziționare a apărut în 1972, iar cartea a fost publicată în 1981. Exemplele din volum aparțin unor piețe și perioade concrete. Cifrele, clasamentele și afirmațiile categorice despre memorie nu trebuie transformate automat în date actuale sau în legi universale.

Rămâne însă o întrebare editorială foarte bună: după ce mesajul nostru s-a terminat, ce poate spune celălalt despre el? Dacă răspunsul este neclar, poate că următoarea versiune are nevoie de un reper mai potrivit, înainte să aibă nevoie de mai multe adjective.

Cartea „Poziționarea” de Al Ries și Jack Trout, poate fi comandată pe Bestseller.ro și Bestseller.md.

Repere pentru context

  • RIES: articolele din 1972 și apariția cărții în 1981
  • McGraw Hill: prezentarea ediției aniversare și structura volumului
Postarea urmatoare Postarea anterioara

Suport clienți

info@bestseller.ro

Compara produse

Trebuie să mai adaugi cel puțin un produs pentru a compara produse.

A fost adăugat în wishlist!

A fost șters din wishlist!