Portocalele verzi

O narațiune la persoana 1, se citește ușor și cu mare nerăbdare. O carte plină de mister și întâmplări care nu te lasă indiferent de soarta personajului principal. Recomand!

Un roman în primul rând despre dragoste, despre natură, despre lupta omului cu suferința, greutățile vieții. Este un roman care ne explică forța vindecătoare a dragostei adevărate, care ne îndrumă să căutăm adevărul și, totodată, atunci când îl găsim să-l acceptăm așa cum este.

Dacă vreți să aflați secretul Adrianei și familiei sale, ce este, de fapt, cu acea grădină de portocale, care este legătura dintre portocale verzi și Adriana, și care este tratamentul pentru boala genetică rară de care suferă ea, neapărat trebuie să citiți acest roman și veți găsi răspunsurile la toate întrebările!

In zilele noastre avem nevoie de cat mai multe carti care sa ne invete sa imbratisam natura. Tocmai motivul pentru care cartea primeste 5 stele. Au fost parti care m-au cam lasat rece, in prima jumatate chiar ma gandeam ca nu merita sa o termin, dar modul in care povestea scoate in evidenta legatura om-natura mi-a schimbat parerea, cartea a ajuns sa ma emotioneze, am varsat multe lacrimi la ea.

Este o poveste imposibila, dar ne arata un adevar infiorator, si anume ca tot raul pe care omul il face naturii se rasfrange asupra noastra, omorand natura ne aducem propria moarte, a noastra si a generatiilor ce urmeaza. Si din nefericire, genul acesta de povesti nu ajung in mana nepasatorilor, care sunt intr un numar mult mai mare si cel mai probabil, intr-o zi, vom ajunge si noi sa imploram la Mama Natura iertarea pacatelor.

O carte care merita citită, o poveste emoționantă cu un final superb!

O carte în care dragostea dă dovadă că este cea mai de preț virtute a omenirii, din dragoste suntem în stare să mutăm și munții din loc.
Aici tatăl Adrianei, Benjamin luptă sa gaseasca un leac pentru a-și salva fiica condamată la moarte, suferind de o boală genetică.

Nu am putut-o lăsa din mână și am terminat-o într-o zi.

“Portocalele verzi” este un tribut adus mamei care se sacrifică pentru a da viață mai departe, precum și un tribut adus mamei natură care asigură viață tuturor fiilor săi în pofida neglijenței față de ea. În căutarea hipnotică dintre viață și moarte, dintre trecut și prezent, Adriana are o mulțime de întrebări la care caută răspunsuri, iar eu, pierdut în povestea ei, le-am căutat împreună cu ea citind pagină cu pagină pe nerăsuflate.